poem

Posted in Uncategorized on ianuarie 5, 2016 by Daniela Voicu

1.01.2016

1000 de gânduri
s-au aşezat pe retina timpului meu-

gânduri,
gânduri…

uneori au venit şi au plecat toate-odată
alteori
au plecat unul câte unul
(liniştite, într-un delirant calm englezesc,
nu s-au înghesuit să alerge)

1000 de gânduri
au cântat timpului
culorile vieţii, pe litere-
câte litere! ce alfabet ciudat!

am vrut să scriu o carte despre fericire,
multi dintre voi
m-aţi fi crezut,
dar fericirea are milioane de forme
şi culori-
aş fi minţit…

…gândurile mele sunt prea puţine

(c)danielavoicu2016

Tatuaj Timp *Iubire în Braille/ POETRY

Posted in book, poetry on ianuarie 4, 2016 by Daniela Voicu

PAGINA FACEBOOK
Tatuaj Timp *Iubire în Braille
https://www.facebook.com/tatuajtimpiubireinbraille/?notif_t=page_invite_accepted
CARTEA NR.10 11252449_10153284825425256_1182840400956715347_n 1-f7a851af1e
Tatuaj Timp *Iubire în Braille
LECTURA PLACUTA!

My Author page

Posted in Uncategorized on aprilie 24, 2015 by Daniela Voicu

https://www.facebook.com/pages/Daniela-Voicu/184698994903423?ref=tn_tnmn

POETRY 2015

Posted in Uncategorized on aprilie 24, 2015 by Daniela Voicu
  1. On the kneeling streets 

On the kneeling streets
of prayers
from dreams with fragrant dragons,
people caught
virtual lights in right palms
blinking with curiosity-eyelashes
counting of from 2 by 2
rarely
listening few hearts-sky…

How many of us are still here
to embrace all
this absurd thing
called love?
 

 

 

  1. Uncertain half time

In an uncertain half time

The sky spread silence

In drops of eternity where

Every cloud

Carries thumbnail dreams

In children’s arms

Full of butterflies

  1. Crushed ankles

I crushed my ankles
running straight away
in a rusty clock
without rhyme
of tomorrow
to every 13th hour.

Before was
the flood
from which we reborn
living in peace after
loving.
 

 

 

  1. We pass

We pass
some people through others
cleaning us of water
which makes the purity – red

Our bare footprints in hourglass
turned upside down by God
at every 13

It hurts us each return inside us…

  1. In suburbs of my fingers

In suburbs of my fingers,
words trembled at every comma
deleted by each point …

the words gathered in their fist,
this poem called time,
who still wear sand, on left shoulder

the hourglass perfecting it
in nude
our times …
(c)daniela voicu2015

 

 

POEZII 2015 (c)Daniela Voicu

Posted in Uncategorized with tags , , , , , on aprilie 23, 2015 by Daniela Voicu

alambicat,
gloanțe oarbe ciuruiesc
destinul
inadvertent

și noapte s-a făcut…

furia
și blestemul globului ocular
focalizează 7 urme de culoare pe cer
trasate în grabă
de un super talent- soare

și zi s-a făcut….

(c)danielavoicu2015

am vrut să construiesc cerul
înălțând scări

atâția pași au călcat în picioare
treptele de evoluție
încât orice scară de valori,
construită
peste o alta scară a bunului simț,

a decimat
cerul meu
(c)danielavoicu2015

23.04.

(ploaia tânăra
pe obrajii tăi cerne
petale alb-roz)

primavara, într-o noapte,
agățată de un colț de lună-
singura lună vorbitoare
dintre cerești….

să ascultăm,
ce note se scaldă
pe portativul palmelor cerului!

spune-mi numele tău
rar.
repetă-mi această culoare
înainte
ca ploaia să se sfârșească
în cel mai frumos răsărit…
©danielavoicu2015

Infinitul
este un nod dublu pescăresc

bine legate-
destinele noastre

în mâinile Lui
de cer…

(c)danielavoicu2015

21.4

Nu-ți sunt
din ce aș fi putut să-ți fiu, demult
când timpul nostru s-a temut
de prea puțin sau prea tumult…

(c)danielavoicu2015

19 .04.

să ne amintim
trecerea verdelui prin toate oasele noastre

ca un cântec de vânt, descântat de bătrâni,
tatuat pe tâmplele timpului-cândva

și niciodată reversibil
în aripile noastre….

(c)danielavoicu2015

19 aprilie

Ești Dumnezeul Iubirii:
iubești 6 zile,
apoi te odihnesti a șaptea…

La început ți-au fost cuvintele,
apoi sentimentele…vreo două zile

vine potopul….
arderea tuturor acestor cuvinte

Și mai rămâne un pic de cenușă…
dintr-un poem,
bine tatuat
într-un suflet de femeie:
,, pentru toată viața,,

(c)danielavoicu2015

11 aprilie

aș fi vrut să mă regăsesc în bucata aia de cuvânt,
(ca o bucată de paine caldă)
aruncată pe mușamalele tale
(înflorate dezgustator /demodate)
câinilor ce au smuls cu urletele foametei identității proprii,
bucăti de generozitate din mine…

dar, nu!
nici decimată
nu m-am regăsit
în niciun cuvânt
acolo
în tine
(c)danielavoicu2015

11 aprilie2015

poem

Posted in Uncategorized on noiembrie 7, 2014 by Daniela Voicu

în colţul cercului meu, s-a deschis o uşă prin care
toată natura a intrat
apoi oameni,
litere
case întregi ce purtau în spate oameni,
războaiele tale,
iubirile şi toate durerile
respirări,
paşi,
clepsidre ce purtau scrisorile marinarilor ucişi de furtuni….
şi lacrima.

(trăieşti încă în ochiul meu…)

(c)danielavoicu2014

foc şi apă (filozofii puerile- sau parodii de seară)

Posted in Uncategorized on noiembrie 7, 2014 by Daniela Voicu

foc şi apă
(filozofii puerile- sau parodii de seară)

Niciodată să nu ai încredere într-un foc stins…

jarul rămâne mult timp…aprins

Niciodată să nu crezi că apa dispare…

când nici nu te-aștepți….

ploaia… apare

foc şi apă

uneori se iubesc atât de tare…

că apa ia foc….

şi focul transpiră

(ce semn eşi tu?

eu sunt semn de foc…

n-oi fi tu apă?)
(c)danielavoicu2014