confesiuni cu ,,Domnul C.”

fiind pe vremea aceea adica în anul 1989, nu cred că eram destul de matur…..deşi aveam 19 ani, e cam ruşinos să o spun… dar aşa am fost eu…aveam doar fete în cap… şi discoteci.

eram foarte mult atras de ceea ce se petrecea în vest pentru  că la noi trăiau mulţi etnici de cetăţenie germană …

şi ştiam cam ce se petrece în afară la Mediaş.  ştiu că, înainte cu câteva zile să înceapă revoluţia… eu cu colegul meu de lucru, care era jumăte sas şi jumătate ungur, visam să avem şi noi parte de distracţii cum erau în vest pe acea vreme…. vizionând multe casete …. cu altfel de lume si viaţa… de aceea şi acum sunt in Germania, nu s-au schimbat multe în ţară…

,, dar cum ai participat la revolutie ? „

la noi la Mediaş a început revoluţia, chiar din întrepinderea unde lucram eu.

„ce întreprindere? „

,, Ideal,, se numea, se faceau biciclete s.a.m.d  .  plecând doi tineri în dimineaţa    de 19 decembrie, din fabrica noastră,   un electrician şi încă unul, nu mai ştiu cum îl chema, mergeau în faţă trecând pe la noi prin hală şi încă vreo 4 în spatele lor.

strigau: ,, jos comunismul ! ,,  eu când  am auzit  (oricum eram cam zăpăcit de fel)  i-am spus sasului cu care lucram : vino să ne alăturăm şi noi! 

  îmi cam plăceau mie …. provocările….

să fac ceva mai ieşit din comun,dar şi totodată , adevarul: jos comunismul!…. (îmi trezea pe atunci…….noi emoţii)

şi astfel ne-am alăturat grupului. şeful meu striga : ,,  aştia te împuşcă! ,,    

eu spuneam:,, taci fricosule!,, ( oricum era hungur, nu sunt rasist, dar ce căuta la noi in Ardeal ? nu ştia perfect româneşte… mă enerva asta )

şi trecând cu grupul prin toată fabrica, ne-am adunat vreo 200. cred că am fost printre primii zece… din oraşul Mediaş, care au început revoluţia. ( populaţia fiind una cam pe la 50.000 locuitori)

ieşisem în stradă. mă treceau fiorii pe atunci… strigam lozinci anticomuniste s.a.m.d .

nu am scris demult, atât de mult… ultima dată a fost o scrisoare de dragoste: dar aşa, pe ardeleneşte.

bun…. adevărul că nu mi-am dat niciodată silinţa să învăţ prea mult….

nu-mi placea când mirosea a creier ars, dar pentru asta , o depaşisem pe sora mea, care era studenta la ase, în unele chestii : ei mă rog … e o poveste cam lungă, mă dor degetele de atăta scris şi ce s-a mai întâmplat dupa aceea…. am să-ţi spun altădată.

poate ai vrut să auzi ceva mai serios, mai mult patriotism, dar ceea ce simt este poate ceea ce ţi-ai fi dorit tu să asculţi…

                                                                                                                   Domnul C 

Anunțuri

8 răspunsuri to “confesiuni cu ,,Domnul C.””

  1. Al.Florin Ţene Says:

    Subterfugiul eului sub „pielea”personajului este cum ar fi să priveşti în interiorul sinelui printr-un ochian întors invers.Astfel se constituie o imagine cu totul străină ţie, dar foarte personală pentru cititor. Astfel evadează sinele spre o lume necunoscută lui. Pericolul este de a rătăci. Însă, el revine în matca lui atunci când se exteriorizează. Aşa cum ai făcut tu prin această Tabletă.

  2. flaviafelix Says:

    multumesc

  3. ddreisen76 Says:

    è il racconto della tua prima giovinezza; buona domenica,
    love
    Daniel

  4. flaviafelix Says:

    no, daniel, e storia di vita da un uomo bravo .
    grazie
    baci

  5. ddreisen76 Says:

    Ciao,
    codesto uomo , è un tuo collega poeta, lo hai inserito nelle tue foto, o è di più?
    love kisses
    Daniel

  6. flaviafelix Says:

    e di piu, un amico mio

  7. flaviafelix Says:

    ciao, e` un appelativo fortemente confidenziale, un po’ desueto per il carattere e il rigore delle cose che scrivo!!! Puoi condividere o no i miei pensieri di donna e di scrittrice…….ma sicuramente ridicolo e` il modo infantile con cui abusi di uno spazio comunicativo com’e` il mio BLOG. Senza voler entrare in polemica personalmente con te, apprezzerei di piu` commentari che non fanno riferimento alla mia persona o alle persone che sono parte del mio mondo…..personale e poetico.

    Con rispetto Daniela Voico

  8. ddreisen76 Says:

    Cara Daniela,
    ti ringrazio dell’appellativo „desueto”, è però da sottolineare che, non era e non è, mia intenzione, criticare l’arte tua poetica, in quanto in pochissimi poemi, tu scrivi in linguaggi, che a mio avviso sto cercando d’estrapolare dalle tue poesie che tratti temi particolarmente attuali, ai quali, s’evincono, per un dilettante come me, qualche tratto di pensiero creativo, e allo stesso tempo, anche qualche chiave di lettura personale di modalità ” altro” e chiave ” poetica”, che a tuo veduta , o sono troppo ottimista o forse non riesco ancora a evincere se fai il punto su qualche situazione, della tua metrica , e infatti io raramente mi pongp tuo ” zibaldone”, ma chiedo se ho interpretato giusto o no, il più delle volte ti ho anche apprezzato, soprattutto per il tuo pensiero.
    Scusami, la franchezza, ma chiedi un commento, che io interpreto, come un si!, si, o un no, no.
    ciao, baci e buona domenica,
    Daniel

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: